Câteva lucruri despre Might and Magic VII

Pentru că am vrut să joc un RPG fain ca pe vremuri m-am gândit să mă apuc (nici nu mai ştiu a câta oară) de preferatul meu all-time: Might and Magic VII. Deşi l-am început de atâtea ori nu-mi amintesc să-l fi adus până la sfârşit în varianta “evil”, aşa că tocmai asta m-am gândit să fac acum. Prima problemă care apare când e vorba de un joc de prin 1999 e cum merge pe XP. Simplu: instalezi, pui Mok’s patch et voila.

Am început cu Emerald Island, si cu monstri care de care mai amuzanti: dragonflies, şobolani, păianjeni, lilieci, şi, cel mai “periculos” Sal Sharktooh, care nu mi-a pus mari probleme, pentru că am sustras (as in, nu l-am luat pe cale paşnică ) wand-ul cu fireball de la Mister Malwick. N-am reuşit să omor dragonul (de asta luasem wand-ul in the first place) şi nici nu cred ca se poate. Ar fi si interesant, de la sobolani şi dragonflies să omori ditamai dragonul. După acest quest de început am “curăţat” castelul şi împrejurimile, m-am luptat cu troglytes şi copaci după care m-am apucat să caut comorile din mormintele bântuite ale dwarf-ilor. Nu ştiu de ce mai mereu am început cu questul ăsta, poate şi pentru că, după vizita deloc uşoară la început, nu mai ai probleme… erm financiare: poţi cumpăra ce spell-uri vrei, să-ţi antrenezi personajele în varii skill-uri etc.

Şi dacă tot am zis de persoanje, să spun şi ce party am ales si de ce l-am ales astfel:

1. Knight. Carne de tun si damage dealer. Dupa ce l-am facut master la sabie si are doua sabii face de departe cel mai mult damage. As fi putut sa aleg paladin, insa ultima data cand am jucat nu mi-a plăcut ca ajunge grandmaster la puţine skill-uri si nu e asa de puternic la melee. Avantajul ar fi fost insa ca aveam un healer de rezerva, cu expert la body magic era chiar ok. Altă variantă ar fi fost monk, care deşi îţi dă bătăi de cap la început, e destul de puternic pe urmă. Însă cum mie îmi place să umblu dupa armuri strălucitoare şi arme nemaiîntâlnite, pur şi simplu n-am putut să joc cu clasa asta mai mult de o dată.

2. Archer. Nu stiu daca e cea mai buna alegere, insa am vrut, pe de o parte sa am un grandmaster la arc, pe de alta sa am perception mare. Dezavantajul major fata de celelalte optiuni, ranger si thief e ca e varză la disarm trap, aşa că mi-am făcut o mulţime de nervi cu deschisul cutiilor, mai ales când îmi murea tot party-ul. Cu ranger am jucat o data pană la sfârsit şi am avut cam aceleaşi nemulţumiri ca la paladin: poate să facă multe, dar se specializează în puţine. De ce n-am ales, totuşi, thief? Probabil pentru că skill-ul stealing e absolut inutil în MM7.

3. Cleric. Pentru că e cel mai bun la heal şi poate să devină grandmaster la mai multe skill-uri decât druidul. În afară de asta, poate învăţa light sau dark magic, ceea ce e un avantaj enorm. Dezavantajul e că poate ajunge cel mult expert la alchimie, iar în MM7 alchimia e chiar faină: de la combinaţiile multicolore de potiuni la “puzzle”-urile pe care le ai de rezolvat ca să faci cea mai puternică poţiune. Nu m-am mai preocupat de alchimie tocmai pentru că am făcut asta în mai multe rânduri şi mă cam săturasem.

4. Sorcerer. Un must have pentru orice party, de fapt, cred că e singura clasă la care nu există nici un substitut acceptabil. La început este foarte vulnerabil şi spell-urile nu sunt cine ştie ce, devine însă din ce în ce mai puternic. Deja, când ajunge master la water şi air magic îţi uşurează muuuult jocul cu town portal, fly şi invisibility. Să mai zic şi de spell-urile de la light/dark magic?

Poate o să mai scriu câteva entry-uri cu chestii de prin Might and Magic 7 (like useful skills, cum se trece mai uşor de un dungeon, cum evoluează diferite clase etc) însă mă gândesc şi că nu se mai apucă nimeni să joace un joc de 10 ani, oh well. A, să nu uit să zic că am pus şi trei screenshot-uri pentru cei care vor să-şi facă o idee cum arată.