Câteva poze mai… plouate.
Mai întâi norii care mi-au adus aminte, într-un fel, de priveliştile sumbre din Disciples 2. Yeah, games freak right here…
Deşi nu tuna, nu fulgera, nu se întâmpla nimic ieşit din comun, nişte oameni… binevoitori s-au gândit să tragă clopotul la biserica în construcţie care se vede pe fundal. Aşadar, am avut parte de o atmosferă fooooarte plăcută. N-am să înţeleg niciodată conexiunea (cauzală sau de altă natură…) pe care respectivii o văd între clopote şi ploaie: îşi închipuie că atotputernicul se va îndura de sufletele lor şi nu va trimite un potop sau ceva de genul ăsta? Sau poate că n-au ce face şi tot pândesc ploaia/clopotul.
M-am gândit să prind şi câteva picături care se scurgeau pe balustradă. Rezultatul e poza de mai sus, îmi pare rău că n-am reuşit să prind ceva mai spectaculos.
iulie 3, 2009 la 11:09 am |
Imi place vremea asta de mor. As the old saying goes: vreme de stat in casa si facut copii.
iulie 3, 2009 la 2:57 pm |
Well, eu prefer prima varianta din zicala, aia cu numaratul banilor.
)
iulie 3, 2009 la 6:58 pm |
Aia stau in banca, bine mersi. Dar my bad, corect ar fi fost sa spun vreme de stat in casa si pretins ca facem copii.
iulie 3, 2009 la 7:42 pm |
Hm… asa parca mai merge. Ma speriasem, nu de alta.