Retrospectivă 2008

Am văzut de curând retrospectiva oferită de newsletter-ul cu informaţii despre activitatea filosofică din România. M-am uitat cu mai multă atenţie să văd dacă pe parcursul acestui an am ratat lucruri care s-ar putea să mă intereseze. Până la urmă sunt prea puţine, dar asta e altă poveste. Să vedem totuşi ce lucuri mai notabile a oferit 2008 pentru cei interesaţi de filosofia analitică în spaţiul românesc…

La volume publicate în ţară am dat peste un număr impresionant de trei cărţi, dintre care una e reeditare. Una este Dreptate sau moralitate? O introducere în filosofia politică a lui John Rawls coordonată de Ovidiu Caraiani. De vreme ce nu dispunem încă de o traducere a operei fundamentale a lui Rawls, o introducere şi câteva fragmente sunt binevenite. Celelalte două cărţi sunt Gânditorul singuratic. Critica şi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein şi Cognitio de Mircea Flonta.  Pe prima n-am apucat să mă uit încă. Din fericire pentru cei interesanţi de Wittgenstein,  se poate spune că este unul din puţinii filosofi analitici din care s-au făcut mai multe traduceri şi studii. Pe cea de-a doua am citit-o în ediţia veche şi mi s-a părut o introducere bună în probelmele epistemologiei, am văzut că noua ediţie aduce şi o serie de completări. Cam atât la cărţi publicate în ţară. La publicaţiile de peste hotare ar fi Logique, argumentation, interpretation de Constantin Sălăvăstru.

La traduceri se pare că situţia e… cam aceeaşi: trei cărţi. Una din ele este o nouă ediţie a Structurii revoluţiilor ştiinţifice. Dacă nu mă înşel (şi ar fi bine să mă înşel…) este singura carte de filosofie a ştiinţei publicată în ultima vreme. Şi când zic “ultima vreme” nu mă refer numai la 2008. În fine, probabil că o să şi cumpăr cartea, pentru că n-am mai găsit ediţia cealaltă, lansată prin 1999 iar cea pe care am citit-o era, parcă, de prin ‘70 si ceva. Alta ar fi Introducere în teoria cunoaşterii de Herbert Schnadelbach, o carte pe care o am şi am citit-o. După cum o spune şi titlul, este vorba de o carte introductivă care clarifică unele concepte şi probleme ale teoriei cunoaşterii. Din nou, este vorba de una din relativ puţine astfel de introduceri disponibile publicului românesc. În sfârşit, după cum spuneam în alt post, mai este o carte, să-i zic , de graniţă, Viitorul religiei: solidaritate, caritate, ironie de Rorty şi Vattimo.

Ce am mai văzut? Am aflat de existenţa unei reviste, Logos Architekton a cărei tematică, logică şi filosofia ştiinţei, mi se pare mai interesantă decât a altor reviste româneşti de filosofie… La capitolul conferinţe am văzut tot vreo 3-4 relevante pentru filosofia analitică. După cum era şi firesc, dintre toate (as in toate conferinţele nu numai din cele care mi s-ar fi părut interesante) nici una nu a avut loc în oraşul în care îmi pierd timpul studiez. Pe de altă parte, se pare că sunt mai multe reviste intrenaţionale de filosofia minţii, filosofia  limbajului sau metafizică cu participare românească: Acta Analytica, Philosophical Explorations, Mind, Linguistics and Philosophy, The Review of Metaphysics şi Synthese.  Acest lucru cred că ar trebui să de de gândit tradiţiei “continentale” care pare să facă legea prin România.

Ca să concluzionez, m-am gândit să fac o comparaţie cu apariţiile mai curând, să le zic, interdisciplinare. În ceea ce priveşte creştinismul, spiritualitatea, religia (nu că aş avea ceva cu astfel de teme, doar că sunt, propriu-zis, în afara filosofiei) s-au publicat vreo 13 volume şi 24 de traduceri. Impressive, huh? Bineînţeles, se pot face şi altfel de comparaţii cu publicaţiile dedicate filosofilor români sau studiile de istoria filosofiei, care  oricum sunt mai bine reprezentate. Pe de altă parte, am văzut şi domenii care stau mai rău. De exemplu, n-am văzut în toată lista nici o carte de logică publicată/tradusă în ţară.  Nu ştiu dacă în condiţiile acestea ar trebui să ne mai mire de ce anume trece drept filosofie pe la noi.